Ciocolata Rom(aneasca) schimba imaginea Romaniei pe internet la o luna de la lansarea campaniei „Romanii sunt destepti”

La o luna dupa ce McCann Erickson si Kandia Dulce au inceput campania „Romanii sunt destepti” pentru batonul de ciocolata Rom Autentic, sugestiile negative generate automat de motorul de cautare Google au fost schimbate la introducerea in bara de cautare a sintagmei „romanii sunt”.
Practic, daca in urma cu cateva zile in momentul in care cautati pe Google sintagma "romanii sunt" va apareau informatii de genul "paduchiosi", "lenesi" sau "hoti", in prezent primele cinci cuvinte generate de motorul de cautare sunt: destepti, educati, frumosi, paduchiosi si inteligenti.

Romania devine astfel prima tara din lume care isi schimba imaginea pe internet.
Astfel, in aproximativ o luna, campania a schimbat sugestiile Google in cele sase limbi propuse initial (romana, engleza, franceza, spaniola, italiana si germana), dar si in alte limbi, un exemplu fiind olandeza. Pe de alta parte, campania a ajuns pana in tari ca Japonia sau Statele Unite.
Sintagma „romanii sunt destepti” a fost cautata de circa 600.000 de ori.
Prima tara in care au fost schimbate rezultatele Google a fost Franta, la inceputul lunii decembrie, prima sugestie oferita de google.fr fiind “les roumains sont intelligents”. Au urmat predictii favorabile pe google.it („i rumeni sono intelligenti), google.es („los rumanos son inteligentes”), google.co.uk sau google.com („roumanians are smart”) si google.nl.

Desi campania este un succes, Adrian Botan, director de creatie regional al agentiei McCann Erickson pentru Europa Centrala si de Est, spune ca in momentul in care a fost lansata campania credea ca rezultatele Google se vor schimba mai repede.
„Ne asteptam sa se schimbe de 1 decembrie sau chiar inainte. Am fost putin dezamagiti ca nu s-a intamplat asa”, explica Botan.
In acelasi timp, campania va continua pentru ca mereu exista riscul ca sugestiile negative sa reapara in cazul in care nu vor fi promovate aspecte pozitive despre romani.

"Adevarata schimbare va veni atunci cand continutul de pe internet generat chiar de noi, romanii, va deveni si el unul pozitiv. Atunci cand vom scrie cu mai mult curaj despre reusitele noastre, fara sa ne temem ca vom parea naivi sau ca nu vom face rating. Trebuie sa invatam sa facem rating scriind si lucruri bune despre noi. Asadar, campania continua si ii invitam pe toti romanii, mai ales pe cei care pot influenta opinia publica, sa scrie si de bine despre romani”, declara Dinu Panescu, group creative director, McCann Erickson.
Cat despre bugetul campaniei, Gabriela Munteanu, directorul de marketing al Kandia Dulce, compania care detine brandul Rom, spune ca acesta a fost unul foarte mic.
„Cat o masina medie”, completeaza Adrian Botan.
Desi campania a fost una de imagine, si nu neaparat una care sa genereze vanzari mai mari, in noiembrie vanzarile Rom au fost peste targeturile stabilite, adica mai mari cu 10% fata de o luna obisnuita.
Pentru contul Rom lucreaza 15-20 de persoane din cadrul McCann Erickson si Kandia Dulce.

In iunie anul acesta agentia de creatie McCann Erickson a obtinut pentru campania Noul Rom, lansata anul trecut noua premii (intre care doua Grand Prix-uri) la Cannes Lions, devenind astfel prima agentie din Romania care a castigat marele premiu in cadrul celui mai important festival de publicitate din lume.

PREŞEDINTELE BARACK OBAMA A PREMIAT PATRU COPII ROMÂNI PENTRU REZULTATE DEOSEBITE LA ÎNVĂŢĂTURĂ

La finalul anului şcolar 2010-2011, preşedintele Barack Obama a acordat premiul President's Education Award for Outstanding Academic Excellence elevilor: Ştefan Mehedincu, Mary Lungu, Matthew Bălinişteanu şi Thomas Ion D'Orazio. Cei patru copii români studiază în Washington DC Metropolitan Area. Ştefan Mehedincu locuieşte la Hagerstown, MD şi a obţinut Oustanding Academic Award pentru rezultate excepţionale la matematică, la terminarea clasei a V-a. Ştefan este fiul preotului Dan Mehedincu de la Biserica Ortodoxă Română din Rockville, MD şi este în SUA de şapte ani. Deoarece din clasele preşcolare şi până acum a obţinut numai calificativul excelent, i s-a propus să se mute la o instituţie de învăţământ pentru copii supradotaţi. În sistemul Magnet Schools copiii supradotaţi au şansa să avanseze mai repede şi să acumuleze credite pentru liceu şi facultate.
„Odată cu această recomandare, Ştefan, pasionat de matematică şi de muzică - cântă la pian şi la saxofon - a primit şi diploma de la Casa Albă", scrie ziarului Libertatea. Doamna Maria Mehedincu ne-a declarat telefonic: „Premiul obţinut de Ştefan este o mândrie şi o onoare pentru noi ca familie, dar şi pentru comunitatea românească de aici. De asemenea, este o responsabilitate deosebită pentru Ştefan pe viitor."
Dând dovadă de modestie şi o maturitate uimitoare pentru vârsta lui, Ştefan spune că "este mai uşor să ajungi în vârf decât să rămâi acolo". El este conştient că acest premiu îl va obliga să confirme, să înveţe mai mult, să demonstreze celor din jur că nu a fost o performanţă accidentală şi că merită cu adevărat atenţia şi aprecierea preşedintelui.
  Mary Lungu a obţinut President's Education Award for Outstanding Academic Excellence la Springfield Middle School din Williamsport, Maryland. Mary Lungu este premiată pentru a doua oară, dupa ce anul 2010 a obţinut acelaşi premiu - Outstanding Academic Excellence, ca absolventă a Maugansville Elementary School. Ea a fost cooptată deja în programul Magnet School pentru copii supradotaţi. La absolvirea clasei a şasea, odată cu premiul Casei Albe, Mary Lungu a primit şi o diplomă din partea National Junior Honor Society, care a acceptat-o ca membru. Organizaţia este formată din copii cu rezultate academice şi sociale de excepţie, care, pe lângă rezultatele deosebite la învăţătură, în timpul liber voluntariază în şcoli şi în sprijinul comunităţii.
  Doamna Clara Lungu, a declarat pentru cititorii noştri: „Când Mary a primit prima dată premiul, au fost premiaţi 16 copii. A doua oară au fost premiaţi 28 de copii. Dar eu am fost extrem de fericită pentru că fetiţa mea era unul din ei. Este o cinste, o bucurie şi o mare onoare pentru mine, dar mai ales pentru Mary. Aceasta recunoaştere publică o va ajuta să se dezvolte armonios, să-şi formeze principii sănătoase şi un caracter puternic. Sunt foarte mândră că sunt mama ei! Mary are de dus o muncă grea în şcoală şi în societate, dar merita efortul pentru viitor. Aş vrea ca toţi copiii români să fie apreciaţi şi recunoscuţi în acelaşi fel, toţi părinţii să simtă această bucurie. Să nu vă fie ruşine niciodată că sunteţi români! Avem o ţară frumoasă. Românii sunt oameni talentaţi. Avem copii cuminţi, frumoşi şi inteligenţi. Ne mândrim cu voi! Voi sunteţi oglinda noastră. Acesta este mesajul meu pentru copiii mei (mai am o fetiţă de 5 ani, Andreea) şi pentru toţi copiii români. Ei reprezintă neamul românesc, viitorul şi sunt mândră că unul dintre aceşti copilaşi speciali este Mary a mea."
Matthew Balinişteanu are 11 ani şi locuieşte în Fairfax, VA. A obţinut premiul President's Education Award for Outstanding Academic Excellence 2011, la absolvirea clasei a cincea. Mama lui Matthew spune că premiul a sosit prin poştă. Anca Balinişteanu este din Suceava, lucrează ca designer vestimentar şi a emigrat în SUA cu mulţi ani în urmă. Iniţial Matthew a fost elev în SUA. Ulterior, dar nu ştia să scrie şi să citească deloc în limba mamei sale. Pentru ca Matthew să înveţe limba română, părinţii l-au trimis pentru doi ani la Suceava, la bunci, unde a absolvit clasele a 3-a şi a 4-a.
Thomas Ion D'Orazio este cel de-al patrulea premiant român, distins cu Outstanding Academic Excellence în anul 2011. Are doar cinci ani şi a absolvit clasa pregătitoare- kindergarten. Thomas provine dintr-o familie mixtă. Daniela, mama lui Thomas este din Bucureşti. Thomas studiază într-o suburbie a capitalei, situată în Maryland. Thomas este unul dintre cei mai mici câştigători ai prestigioasei distincţii prezidenţiale.
Condiţiile de eligibilitate pentru President Award for Education şi, respectiv President's Award for Educational Achievement, sunt disponibile la adresa:
http://www2.ed.gov/programs/presedaward/eligibility.html
Festivităţile de premiere ale copiilor cu rezultate deosebite la învăţătură se desfaşoară anual, în lunile mai şi iunie. Pentru a fi eligibili, şcoala şi premiaţii trebuie să îndeplinească o serie de cerinţe. Premiile sunt înmânate de către directorii şcolilor în care învaţă copiii. Diplomele sunt însoţite de o scrisoare, semnată de Preşedintele Barack Obama. Se acordă mai întâi premiile President's Award for Educational Achievement, pentru realizări academice în situaţii deosebite. Aceste premii au ca scop recunoaşterea valorii unor elevi care şi-au îmbunătăţit performanţele şcolare în ciuda unor nevoi speciale. Ele recompensează studenţii care muncesc din greu pentru a-şi menţine performanţele, deşi o boală, probleme personale, sau faptul că au nevoi speciale, îi determină să depună un efort mai mare decât colegii lor. De asemena, sunt recompensate realizările deosebite în domeniul artelor.
  Apoi se acordă premiile de excelenţă President's Education Award for Outstanding Academic Excellence. Premiile se acordă pe baza rezultatelor de la testele statale sau naţionale, recomandări, eseuri şi participarea la activităţi extraşcolare corelate cu performanţa academică. Recomandările reflectă realizări de excepţie la diferite obiecte de studiu, precum şi orice alte rezultate care depaşesc programa şcolară de bază. Ele trebuie să fie susţinute de dovezi tangibile, evaluarea portofoliului, sau proiecte speciale. Se pot lua în considerare, de asemenea, ca parte a criteriilor, activităţile în care un student demonstrează motivaţie, initiaţivă, integritate, profunzime intelectuală, calităţi de lider şi / sau hotărârea excepţională.
  Directorul şcolii ţine o cuvântare în care menţionează faptul că are onoarea de a fi delegat de către Preşedinte pentru a înmâna premiile. Apoi copiii primesc diplomele semnate de preşedinte şi o monedă de aur, special edition. De asemnea, premianţilor li se înmânează câte o scrisoare de felicitare semnată de preşedinte. Părinţii sunt felicitaţi şi li se înmânează embleme (un Pin cu stema USA pe el), pe care copiii le vor purta în piept ca semn al performanţelor academice deosebite.
  În 2009 şi 2010, în cadrul unor ceremonii organizate la Casa Albă, preşedintele Barack Obama a acordat 100 de premii PECASE pentru cercetătorii ştiinţifici de excepţie. Trei dintre premianţi au fost românii: Rada Mihalcea; Emilia Moroşanu şi Eric Pop. Cei trei români au obţinut finanţarea proiectelor lor de cercetare pentru cinci ani. În anul 2011, preşedintele Obama l-a premiat pe Ionuţ Cristea, primul român absolvent al Academiei Navale Americane.

Romanii care au uimit Microsoft

  Patru echipe de tineri din Romania s-au clasat pe primele locuri la finala mondiala a competitiei IT Imagine Cup. Noua studenti romani au luptat impotriva celor mai puternici finalisti din 183 de tari si au obtinut aur si bronz la doua probe dure.
Monica, Iuliana, Ciprian si Razvan sunt doar cativa dintre romanii care au reusit sa-i uimeasca pe IT-istii de la Microsoft, una dintre cele mai mari companii din lume. La competitia Imagine Cup, organizata la New York, cei patru au luat aur si bronz la doua dintre cele mai dure probe: Digital Media si Embedded Development. Printre finalistii concursului s-au mai numarat alte doua echipe romanesti, care i-au impresionat pe mai marii de la Microsoft dupa ce au ajuns in finala.
„Acum 31 de ani am inceput sa lucrez la Microsoft, aveam 24 de ani. Intre timp s-a schimbat tehnologia, felul de a face afaceri, dar ceea ce a ramas si conteaza este ideea cu care ai inceput", a spus, in deschiderea competitiei, Steve Ballmer, CEO Microsoft. A fost aplaudat de echipe din 183 de tari.
Pe Aceeasi Tema
Marele premiu al concursului mondial „Imagine Cup 2011" a fost castigat de doi botosaneni.
Concurentii - studenti, masteranzi sau doctoranzi din toata lumea - au venit „sa-si incordeze" creierul si sa se bata la probele Software Design, IT Challenge, Digital Media sau Embedded Design. Proiectele lor tehnice sunt mai mult decat simple sisteme ingineresti. Ele trebuie sa rezolve cele mai importante probleme ale lumii: saracie, foamete, dizabilitati fizice, boli sau izolare teritoriala. Pe langa premiile de mii de dolari pe care tinerii le-au castigat, Imagine Cup le va oferi validarea muncii lor, astfel incat acestia sa poata aplica metodele lor pe piata.
Tehnologia care schimba viata
Echipa MNA, formata din Ciprian Maxim si Razvan Diaconu, a concurat la sectiunea Digital Media si a obtinut locul intai. „Cum poate tehnologia sa schimbe viata oamenilor" - aceasta a fost tema pe care au trebuit sa o inglobeze intr-un film de un minut. Asa ca au luat camera la spinare si New York-ul la pas. Li s-a stricat calculatorul, s-a blocat aparatul de filmat, iar de dormit nici nu s-a pus problema in cele 24 de ore de concurs. Nimic din toatea acestea nu s-au vazut in produsul final: un clip cu care ar putea lasa fara grai oamenii cu vechime din piata de publicitate. Cadre perfecte, imagini clare si, mai mult decat orice, un mesaj puternic care sa demonstreze cum in jungla orasului, tehnologia te poate „teleporta" in orice loc doresti si te poate ajuta sa te relaxezi.
Dupa ce au absolvit Colegiul „A.T. Laurian" din Botosani, cei doi colegi au luat lumea in piept. Razvan a ajuns in Londra, unde studiaza chitara electrica la NW University, iar Ciprian, la Bucuresti, unde se pregateste in domeniul marketingului. Chiar daca se vad doar in vacante, lucreaza perfect impreuna. „Eu vreau sa continui cu muzica, dar voi continua si cu realizarea de filme. O fac din pasiune, nu ma gandesc la bani sau la altceva", povesteste Ciprian. „Mie asta-mi place sa fac. Voiam sa dau la Film si nu am intrat, asa ca prin concursuri de genul asta reusesc sa fac exact ceea ce-mi place", sustine Razvan.
Robotul salvator
Siguranta la volan ar putea capata o alta definitie dupa ce aplicatia echipei Endeavour Design, de la Universitatea Tehnica „Gh. Asachi" din Iasi, va fi pusa in practica. Aceasta este misiunea pe care o au Monica Dobrea si Iuliana Valcea, care alaturi de mentorul lor, Dan Dobrea, au creat Autorobotul. Pentru inventia lor au obtinut locul al treilea la sectiunea Embedded Development.
Robotul lor invata, izbindu-se de obiecte, care este itinerariul sigur de urmat si apoi reuseste, cu ajutorul senzorilor, sa evite orice obstacol. „In momentul in care cineva a adormit la volan, de exemplu, si dupa ce a fost atentionat prin comanda vocala, dar nu a reactionat, robotul preia comanda si gaseste solutia cea mai buna pentru a evita coliziunea", explica Dan Dobrea.
Fetele spun ca inventia lor ar putea fi aplicata in mai multe domenii. „Cand a fost cutremurul din Japonia si exista pericolul unei explozii la Fukushima, s-a pus problema sa fie trimis in interior un robot, dar se putea lovi de lucruri si dezastrul ar fi fost mai mare. Aici ar fi putut functiona robotul nostru", explica Monica.
183 de tari au avut reprezentanti in finala competitiei Imagine Cup, de la New York.
Ce inseamna Microsoft
- Este o companie americana, cel mai mare producator de software din lume, cu aproape 90.000 de angajati in mai mult de 100 de tari.
- A fost fondata in 1975 de catre Bill Gates (foto) si Paul Allen. Gates s-a retras de la conducerea companiei in 2008, fiind inlocuit de Steve Ballmer.
- Strategia de afaceri de a raspandi sistemul de operare Windows, in numeroasele sale variante, pe majoritatea calculatoarelor de birou a fost o reusita.
- Cifra de afaceri pe 2010 a fost de 62,684 miliarde de dolari, iar profitul net de 18,760 miliarde de dolari.
- Din mai 2010, Microsoft este pe locul doi pe piata bursiera NASDAQ, fiind devansata de un alt gigant informatic, Apple.
- In curand, Microsoft va lansa un sistem de operare nou, care nu va avea nicio legatura cu Windows si care va rula pe diferite dispozitive precum telefoane mobile, computere, tablete si televizoare.
"Mie asta-mi place sa fac. Voiam sa dau la Film si nu am intrat, asa ca prin concursuri de genul asta reusesc sa fac exact ce-mi place.''
Razvan Diaconu MNA
"In momentul in care cineva a adormit la volan, robotul preia comanda si gaseste solutia cea mai buna pentru a evita coliziunea.''
Dan Dobrea Endeavour Design
Proba creierelor incordate
Intr-o sala mica, sase concurenti s-au asezat fiecare in fata unui calculator. Incepe una dintre cele mai dure sectiuni din concurs: IT Challenge. Ionut Sinescu reprezinta Universitatea „Alexandru Ioan Cuza" din Iasi, unde este masterand la Sisteme Informationale pentru Afaceri. Sarcina cu care trebuie sa-i faca knock-out pe ceilalti cinci candidati este crearea intregii infrastructuri informationale a unei fundatii. Totul in doar 24 de ore, non-stop, munca ce in mod normal s-ar fi intins pe mai mult de o luna. A doua zi dimineata se simte deja povara orelor nedormite si a concentrarii. Mai sunt zece minute si Ionut s-a oprit din lucru. „Nu am timp sa mai fac ceva acum", spune tanarul. Cu toate acestea, ramane unul dintre cei mai buni concurenti.
O alta echipa si-a propus sa demonstreze ca recuperarea unui pacient ar putea sa nu mai fie o povara, iar exercitiile de kinetoterapie sa fie si distractive, si eficiente. Cu aceasta idee au pornit la drum studentii Universitatii „Babes-Bolyai" din Cluj-Napoca pentru a realiza sistemul MIRA, folosind Microsoft Kinect, dispozitivul cu ajutorul caruia poti juca diverse sporturi in fata unui monitor, folosind doar mainile si picioarele.
Impresionati de clujeni
Sub indrumarea mentorului lor Dan Suciu, echipa a reusit sa-i impresioneze pe mai-marii Microsoft, iar juriul le-a spus din start: „N-am mai vazut pana acum o prezentare atat de buna". Formata din Andrei Cantea, Andrei Dascalu, Cosmin Mihaiu si Alina Calin, echipa Simplex are toate sansele sa revina din New York cu planul de afaceri deja realizat. © Adevarul

Copiii romani au cucerit Italia

Un baiat de 11 ani din Romania a cucerit publicul italian. Micutul Stefan Atirgovitoae a castigat, emisiunea-concurs "Ti lascio una canzone", difuzata de postul Rai Uno.

Romanul a interpretat o piesa considerata foarte dificila - "Una canzone per te". Juriul emisiunii a apreciat prestatia copilului, desemnandu-l pe Stefan castigatorul concursului.

Chiar daca numele lui Stefan Cristian Atirgovitoae i-a dat batai de cap prezentatoarei Antonella Clerici, publicul l-a aplaudat la scena deschisa pe micul roman.
Stefan Atargovitoae, baietelul iesean care a cucerit Italia cu vocea sa, si a castigat concursul "Ti lascio una canzone" s-a intors in Romania. Invitat la emisiunea Tv Sinteza Zilei, Stefan Atargovitoaie, pe care italienii l-au indragit inca de la prima aparitie si l-au numit "baiatul cu chip de inger" descrie experienta din Italia ca cea mai frumoasa traita pana acum, adaugand ca este foarte fericit ca a reusit sa castige concursul.

Mirela Fugaru, profesoara lui Stefan, a declarat, potrivit Antena 3, ca a fost o placere sa lucreze cu el si cunoscandu-l cat este de talentat s-a asteptat sa castige concursul.

Cat despre viitorul lui Stefan, Mirela Fugaru spune ca va fi unul stralucit in muzica. Dupa o scurta vacanta, Stefan are de gand sa se inscrie si la alte concursuri, pe care vrea sa le castige.

Nu este insa pentru prima oara cand un conational se ramarca la un concurs de talente din Italia.

La editia de anul trecut a emisiunii "Ti Lascio Una Canzone", Madalina Lefter,a castigat premiul juriului.

Mădălina Lefter, o ieşeancă de numai 13 ani, a cântat, la Rai Uno, în duet cu Olivia Newton-John. Evoluţia pe scenă a fost foarte apreciată de publicul italian, milioane de oameni urmărind duetul de acasă, din faţa televizoarelor. Cei prezenţi în sală le-au aplaudat minute în şir.
Mădălina este primul copil român premiat în cadrul acestei emisiuni. Pentru evoluţia la Rai Uno, Mădălina Lefter a făcut pregătiri intense cu profesoara sa Gabriela Nechita, coordonatoarea Cercului de muzică uşoară “Melos” de la Palatul Copiilor din Iaşi, unde Mădălina este membră de aproape şase ani.

Madalina Lefter si Antonella Clerici       
Românca, elevă în clasa a VIII-a la Colegiul Naţional “Costache Negruzzi” din Iaşi şi membră a cercului de muzică uşoară “Melos” de la Palatul Copiilor Iaşi, a fost invitată să evolueze în recital în cadrul concursului “Ti lascio una canzone“, o emisiune care se bucură de o mare popularitate în Italia şi la care Mădălina a obţinut premiul juriului în ediţia de anul trecut. De altfel, ea a fost prima concurentă din România care a fost premiată în cadrul emisiunii.
Fanii Mădălinei, numită de în presa locală “fetiţa-fenomen” sau “fetiţa-miracol”, au creat o comunitate de aproape 1.000 de membri pe Facebook. Prin intermediul acesteia, Mădălina a fost felicitată atât de români, cât şi de italieni. “Sei bravissima ! Sei la più forte!”, “Complimenti! Ne-ai adus multă bucurie în suflet”, “Vai avanti cosi. Sei il nostro onore”, sunt numai câteva din mesajele postate de admiratori.

Romania la export: Ce branduri fac performanta peste granite

Fie ca vorbim de vin, dulciuri, produse cosmetice sau detergent, Romania are in prezent “ambasadori” in toate colturile lumii. Branduri cu istorie in industria locala a bunurilor de larg consum ajung acum in China sau Statele Unite ale Americii. Wall-Street.ro va propune o selectie a marcilor romanesti care fac performanta si peste granita, la zeci de ani de la lansare.

ROM

Ciocolata ROM este unul dintre cele mai longevive branduri romanesti, fiind lansata pe piata in anul 1964. Produsul face parte din portofoliul companiei Kandia Dulce, alaturi de branduri precum Kandia, Laura, Magura, Sugus si Silvana.

Forma batonului a ramas neschimbata in cei peste 47 de ani de existenta. Pe suprafata batonului este inscr'+'iptionat si acum “Bucuresti”, provenind de la numele fabricii in care a luat nastere – Intreprinderea de produse zaharoase Bucuresti.

Anual se vand aproximativ 27 de milioane de batoane, ceea ce inseamna circa un baton pentru fiecare roman din toata lumea. Produsul este exportat in prezent in tari precum Ungaria, Bulgaria si Spania.

Campania ROM din toamna anului 2010 – Visul american – a fost premiata cu Oscarul publicitatii la festivalul de la Cannes.

Eugenia

In perioada anilor 1947-1948 a iesit pe poarta fabricii Eugenia, din Constanta, primul biscuite sandwich cu crema de cacao si gust de rom. Primul producator al Eugenia a fost compania Dobrogea.

Biscuit romanesc prin excelenta, Eugenia a reusit, inca de la inceputul anilor '50, sa castige un public consumator larg, de la elevi pana la adulti, aceasta fiind cea mai accesibila gustare din timpul pauzelor.

In anul 2006 produsul este relansat in categoria premium cu un nou pachet si o reteta imbunatatita. Investitile realizate de companie au depasit 5 mil. euro.

Eugenia este exportata in Spania, Italia, Germania, SUA, Canada.

Gusto

Povestea companiei Phoenix si a pufuletilor Gusto incepe in anul 1992, cand Eliodor Apostolescu si Catalin Nour cauta, studenti fiind, o metoda de a incepe o afacere proprie. Primii pasi in antreprenoriat ii fac printr-o afacere cu inghetata, pe care au dezvoltat-o timp de patru ani. Ulterior, se decid sa isi extinda business-ul tot in domeniul alimentar pentru a avea continuitatea pe tot parcursul anului.

In momentul lansarii afacerii cu pufuleti Gusto, in piata existau cel putin 3-4 producatori locali in fiecare judet al tarii, intr-o industrie imperfecta, cu un dezechilibru intre cerere mica si oferta mare de pufuleti. Vanzarile erau mici – intre 3.000 si 5.000 de pungi pe zi de producator.

2010 a reprezentat pentru producatorul pufuletilor Gusto o cifra de afaceri de 80 mil. lei. Compania detine o cota de 70% din piata de profil.

Din unitatea de productie aproximativ 2 milioane de pufuleti pleaca in fiecare luna catre export. Aproximativ 10% din productie este destinata pietei internationale, pufuletii Gusto fiind comercializati in tari precum Spania, Italia, Germania, Grecia, Bulgaria, Moldova, Suedia, Olanda, Irlanda, Anglia si Belgia.

Murfatlar

Murfatlar este cel mai important jucator din industria locala a vinului, cu o cota de piata de 23%. Compania administreaza in prezent aproximativ 3.000 de hectare, in sud-est-ul tarii, intre Dunare si Marea Neagra, in centrul Podisului Dobrogei.

Aproximativ 15% din productie este destinata exportului, aceasta activitate reprezentand circa 10% din cifra de afaceri. Compania vizeaza o politica agresiva in aceasta zona prin concentrarea pe pietele existente (in special China si Rusia), respectiv intrarea pe noi piete de desfacere, precum tarile din Europa Centrala.

Printre cele mai importante tari unde este comercializat brandul Murfatlar se numara Israel, SUA, Italia, Spania, Anglia, Polonia.

Obiectivul companiei vizeaza atingerea in urmatorii 2-3 ani a unei ponderi de 30-40% export din cifra de afaceri.

In 2011 Murfatlar a inregistrat o productie de 18.000 de tone de struguri, cu 30% mai mare fata de 2010.

Una dintre cele mai importante investitii derulate de companie a vizat proiectul de reintinerire a plantatiilor de vita-de-vie, care a atras pana acum suma de aproximativ 15,6 mil. euro.

In contextul modificarii pietei vinului ca urmare a crizei financiare, Murfatlar s-a concentrate pe dezvoltarea retelei proprii de magazine Crama Murfatlar. Planurile vizeaza extinderea retelei la un numar de 120 de magazine pana la finele anului , cu acoperire nationala in orasele cu o populatie de peste 50.000 de locuitori.

Topoloveni

Istoria Magiunului de prune Topoloveni a inceput in toamna anului 2001, cand, dintr-o ambitie, familia Stanciulov a preluat "sectia de magiun, deshidratate si alcool" a fabricii Topoloveni. In anul 2011 Magiunul de prune Topoloveni a fost inregistrat pe lista produselor cu cea mai inalta certificarea a calitatii si autenticitatii din Europa, lista Indicatiilor Geografice.

La inceput exportul se rezuma doar la livrarea materiei prime, in butoaie de 200 de kilograme catre Germania si Austria. In prezent, compania poarta discutii cu mai multe tari din Europa si America pentru comercializarea produsului, pe fondul cererii in crestere pentru alimente bio si naturale.

In prezent, ponderea exporturilor este de 3% din total afaceri.

In anul 2010 compania a raportat o cifra de afaceri de 4,1 mil. lei, strict din productia de conserve. Pentru acest an, reprezentantii Sonimpex estimeaza o scadere a afacerilor de 5-10% pe fondul unei productii mai mici de magiun de prune si a cresterii dobanzilor bancare.

Anual sunt prelucrate aproximativ 200 de tone de magiun (570.000 de borcane a cate 350 de grame) si 10 tone de dulceata (capsuni, cirese negre, visine, afine ecologice, mure, prune umplute cu migdale dulci, gutui).

Borsec

Izvoarele apei minerale Borsec sunt cunoscute inca de pe vremea romanilor, care le-au descoperit odata cu curerirea Daciei. Acum mai bine de 400 de ani, Borsecul era imbuteliat in ulcioare de lut ars si transportate, pe cai de munte, in Transilvania, Moldova, Tara Romaneasca si Ungaria. Proprietatile curative ale apei i-au adus faima in Europa, astfel incat in 1806 este infiintata fabrica Borsec, aflata in proprietatea austriecilor Zimmethausen si Eisner.

Imbutelierea apei minerale Borsec a fost efectuata de-a lungul timpului de mai multi intreprinzatori, iar din 1945 activitatea de imbuteliere a fost continuata de diversi contractori pana la nationalizarea sa,in 1948. In anul 1998, fosta intreprindere de stat “Regina Apelor Minerale
Borsec” s-a transformat in compania privata Romaqua Group S.A. Borsec.
In 2010, Romaqua Group primeste calitatea de Furnizor al Casei Regale a Romaniei pentru apele minerale naturale Borsec.

Farmec

Istoria Farmec incepe in anul 1889, la Cluj-Napoca. In anul 1965 este produs pentru prima oara laptele demachiant Doina, una dintre cele mai importante marci din portofoliul companiei. Trei ani mai tarziu fabrica devine primul producator de creme si emulsii Gerovital H3 prof.dr. Ana Aslan.

Din portofoliul Farmec mai fac marci precum Gerovital Plant, Aslavital, Farmec, Aslamed, Ada, Obsesie, Athos si Dermofarm.

Produsele Farmec sunt exportate in tari precum Ungaria, Polonia, Serbia, Anglia, Austria, Belgia, Danemarca, Elvetia, Finlanda, Germania, Italia, Spania, Olanda, Emiratele Arabe Unite, Kuweit, Liban, Iordania, Thailanda, Japonia, SUA si Canada. In prezent, exporturile reprezinta 10% din totalul vanzarilor companiei.
Farmec vizeaza intrarea pe noi piete in anul 2012, doua dintre tinte fiind Ucraina si Rusia.
La nivelul intregului an compania estimeaza o crestere a afacerilor de 7%, pana la 105 mil. lei.

Dero

Detergentul Dero a fost produs in anul 1966, la fabrica Dero din Ploiesti. Numele sau vine de la DEtergenti ROmania. In anul1995 a fost preluat de gigantul Unilever, impreuna cu unitatea de productie.

Au urmat un sir de inovatii si activitati care au dezvoltat si consolidat pozitia detinuta in piata, pastrandu-se insa specificul de marca "100% romaneasca". Unul dintre cele mai importante momente din istoria produsului a fost in martie 2004, cand Dero Surf s-a relansat sub platforma "Scoate cele mai frecvente 99 de pete".

Anul 2007 a marcat pentru Dero aniversarea a 40 de ani de traditie pe piata romaneasca. Dero si-a sarbatorit aniversarea prin campania promotionala "Parfumul Anilor Cei Mai Frumosi".

In prezent, Dero este comercializat in Republica Moldova, Spania, Italia (cu preponderenta in zonele in care exista comunitati de romani), precum si Marea Britanie si Franta, insa sub denumirea de "Surf".

La 10.000 de km departare: Cum traieste fostul sef Coca-Cola aventura japoneza

Calin Dragan, fostul sef al Coca-Cola HBC Romania si Republica Moldova, vorbeste, in primul interviu acordat de la preluarea unei noi pozitii de top in cadrul gigantului american, despre adrenalina pe care i-o ofera una dintre cele mai vibrante si interesante culturi din lume – Japonia.
In urma cu aproape sase luni, unul dintre cei mai puternici executivi din business-ul local lasa ”Micul Paris” pentru Tara Soarelui Rasare. Si-a pus in bagaj experienta acumulata in cei 18 ani de Coca-Cola Romania si a acceptat sa o foloseasca la 10.000 de kilometri departare de tara, in cadrul celui mai mare dintre imbuteliatorii gigantului american in Japonia – Coca-Cola West Company Limited.

Dupa sapte ani la carma Coca-Cola HBC Romania si Republica Moldova, Calin Dragan prelua, la 1 iulie, pozitia de corporate office and executive director of operations&business transformation in cadrul Coca-Cola West. Probabil cea mai apropiata traducere a acestui rol in modul de operare vestic este de chief operations officer (director de operatiuni).

Mai exact, Dragan gestioneaza operatiunile unei companii cu o cifra de afaceri de peste patru miliarde de dolari si 12.000 de angajati.

Relatia sa cu gigantul american a inceput in urma cu 18 ani. A plecat atunci la drum fara sa viseze ca intr-o zi povestea va ajunge la un capitol numit Japonia. Aceasta nu este prima experienta in afara tarii pentru Dragan, el ocupand o pozitie si in cadrul Coca-Cola Italia.

”Coca-Cola Hellenic este recunoscuta in lume ca fiind o scoala de business si de management foarte sanatoasa. Varietatea de culturi si experiente este un mare avantaj profesional. Nu as putea spune ca am fost luat prin surprindere sau presat de timp sa iau o decizie in acest sens. Japonia reprezinta insa pentru mine o noua provocare profesionala si am fost incantat sa o accept”, spune Calin Dragan.

La cu totul alta scara, date fiind cifra de afaceri a companiei si impactul in business-ul global, obiectivele actuale seamana intr-o oarecare masura cu ceea ce a realizat deja in Romania. In perioada 2004-2009, imbuteliatorul a raportat in Romania aproape o dublare a business-ului si profitului net, potrivit datelor de pe site-ul Ministerului de Finante. In 2010, compania a afisat o scadere a cifrei de afaceri de 6,3% comparativ cu 2009.

Daca ar fi sa ia lucrurile in ordine cronologica, cel mai dificil i-a fost la inceput sa se obisnuiasca cu clima din Japonia. A aterizat pe o caldura sufocanta, in plin sezon umed. Insa de departe cea mai grea provocare a fost si este in continuare limba.

”Pe langa faptul ca nu are nimic in comun cu engleza sau cu limbile latine cu care sunt obisnuit, aproape totul este scris in alfabetul japonez. Asadar, folosirea unui dictionar, daca nu este scris cu caractere latine, devine treaba de expert pentru ca nu stii cum sa cauti in el. Este frustrant insa pot sa spun si ca este destul de amuzant in acelasi timp: nu stiu nici macar ce spun instructiunile de pe diferitele obiecte electrocanice pe care le am in casa”, povesteste Calin Dragan.

De asemenea, coordonarea unei companii comunicand cu echipa si cu cei pe care ii intalnesti numai cu ajutorul unui interpret reprezinta o experienta in sine, adauga Dragan. Efortul este mult mai mare fie si pentru simplul fapt ca fiecare sedinta dureaza dublu din cauza timpului folosit pentru traducere.

Cum arata o zi normala de lucru? Atunci cand se afla in biroul din Fukuoka, orasul in care locuieste si cel de-al saptelea ca marime din Japonia, Calin Dragan isi incepe programul la ora 8 dimineata, de cele mai multe ori cu o cafea neagra si o lectie de japoneza predata de un profesor autohton. Momentan, executivul Coca-Cola invata ”japoneza de supravietuire”.

In primele saptamani de munca avea senzatia ca lucreaza noaptea, din cauza diferentei de fus orar de sapte ore intre Romania si Japonia, isi aminteste Dragan.

Nu petrece mai mult de 20-25 de minute in trafic, intrucat locuieste aproape de sediul Coca-Cola West.

Agenda se incheie uneori dupa ora 18.00, insa de cele mai multe ori incearca sa respecte programul de lucru de opt ore.

O noua pozitie, o tara noua si o cultura diferita nu iti lasa mult timp liber

Cand reuseste sa prinda cate un sfarsit de saptamana fara nicio obligatie profesionala, Calin Dragan prefera sa se plimbe, o atractie fiind gradinile japoneze. Din cand in cand opteaza pentru o plimbare cu bicicleta, merge la cumparaturi, citeste si incearca ”sa taie de pe lista treburile casnice pe care le-a amanat cu gratie in timpul saptamanii”.

Desi locuieste intr-un oras care duce in spate multa istorie, Fukuoka are in acelasi timp un aer cosmopolit, cateva centre comerciale imense ”in care orice persoana indragostita de shopping ar putea petrece zile in sir fara sa treaca de doua ori prin acelasi magazin”, zeci de piete, parcuri, gradina botanica si cea zoologica.

La tot pasul gasesti restaurante - de la baruri de sushi si “restaurante” cu mancare specifica, improvizate in strada, pana la bistro-uri foarte sic.

”Ce m-a surprins chiar de la inceput a fost acest amestec de nou si vechi al arhitecturii si in general filozofia de viata a japonezilor. Atentia pentru detalii este ceva sfant pentru ei iar politetea pare o trasatura innascuta”, explica Dragan.

Totodata, a fost surprins de curatenia orasului. ”O sa sune straniu dar nu exista cosuri de gunoi pe strada, iar nimeni nu isi pune problema sa arunce ceva pe jos. Toata lumea pastreaza gunoiul si il arunca, sortat, atunci cand ajunge acasa”, completeaza Calin Dragan.

La capitolul ”lucruri neplacute”, oficialul Coca-Cola recunoaste ca se astepta ca mult mai multi japonezi sa vorbeasca limba engleza.

O lume din ce in ce mai mica

Lucrurile care ii lipsesc si au legatura cu Romania variaza in functie de starea sa de spirit, mai spune Calin Dragan. Uneori ar manca cu placere o ciorba de burta, iar alteori ar vrea pur si simplu ”sa aiba cu cine sa schimbe o vorba romaneasca”. ”Cred insa ca este inevitabil sa ti se faca dor de casa atunci cand esti la aproape 10.000 de kilometri departare”, adauga Dragan.

Cu toate acestea, are sentimentul ca lumea in care traim devine din ce in ce mai mica. Motivul? A reintalnit in Japonia prieteni vechi, oameni cu care a lucrat sau colaborat la inceputul carierei sale. Inclusiv actualul sau sef a vizitat anul acesta Romania.

”Unii dintre acesti oameni chiar au locuit in Romania sau au fost in vizita si deci au deja o idee despre tara din care vin. Evident, exista si unii pentru care Romania are granite difuze si se confunda cu Europa in timp ce altii stiu cate ceva de pe Internet”, explica oficialul roman.

La randul sau descopera in fiecare zi ceva nou despre cultura nipona.

”Filozofiile de viata si implicit cele de business sunt distincte. Daca in cele mai multe culturi, atitudinea directa este apreciata, japonezii nu iti vor spune niciodata, direct in fata ceea ce gandesc. Acest lucru nu inseamna ca vor sa piarda timpul sau ca nu au curaj, asa cum am crede daca am judeca noi cu ocaua propriei culturi, ci este pur si simplu o atitudine perfect normala, impamantenita in cultura nipona”, conchide Calin Dragan.

Anca Poteraşu Gallery duce România la Preview Berlin-The Emerging Art Fair 2011

România se va afla anul acesta la cea de-a şasea participare la târgul de artă Preview Berlin, unul dintre cele mai importante evenimente artistice din Europa, dedicat promovării galeriilor şi artiştilor tineri. Evenimentul va avea loc în perioada 9-11 septembrie, într-un spaţiu neconvenţional: o hală din fostul aeroport Tempelhof.

Cea care va reprezenta România şi artiştii români la ediţia de anul acesta este Anca Poteraşu. Pasionată de artă contemporană, aceasta a iniţiat în 2009 proiectul spaţiului alternativ Little Yellow Studio, aducând o notă personală expoziţiilor de grup şi tematice, a performance-urilor, întâlnirilor şi discuţiilor interactive. În 2011, proiectul a trecut de la stadiul de studio la cel de galerie.

Galeria Anca Poteraşu este un spaţiu dedicat artei contemporane, care sprijină arta românească contemporană şi reprezintă atât artişti consacraţi, precum şi tineri artişti pe care îşi propune să îi introducă în circuitul artei internaţionale.

“Participarea la Preview Berlin este o mare bucurie pentru mine. Este o concretizare a muncii noastre de până acum, care începe să dea rezultate vizibile. Vom expune pictură, desen şi instalaţie. Mizăm pe două nume deja consacrate – Zoltan Bela şi Adriana Jebeleanu şi pe doi artisti tineri: Lea Rasovski şi Dan Pintea”, spune Anca Poteraşu, curator şi manager al Galeriei Anca Poteraşu.

Zoltan Bela şi Adriana Jebeleanu sunt cei care vor expune pictură. Zoltan Bela a avut mai multe expoziţii în ţară şi în stăinătate, din care amintim “Self Reflecting 30”, la Galeria Point Contemporary Bucureşti (RO), “Bucharest Transition Icons”, la galeria Carini&Donatini (IT), dar şi expoziţii de grup precum “I Am a Romanian: The Bucharest Tel-Aviv Route” (IL),“Out of Sacred”, Arrezo, Italia sau “The Berlin Wall”, la Galeria Promenade din Vlore (AL).

Adriana Jebeleanu nascuta la Cluj a expus la Galeria de Arta a Muzeului National Brukenthal, Muzeul de Artă din Cluj, Muzeul National de Arta Contemporana(MNAC) Galeria 42 din Mondena, Galeria Binz&Kraemer din Koln (DE), KABE Contemporary din Miami (SUA) şi la Anca Poteraşu Gallery.
Lea Rasovsky va expune o serie de desene din proiectul “Mentors”. La doar 25 de ani, Lea a expus la Galeria Anaid (RO), la Alert Studio (RO), Atelier 35 (RO) , LC Foundation( RO), Alert Studio, Little Yellow Studio (RO) si a participat la cea de-a XIII-a ediţie a Bienalei Tinerilor Artisti din Europa si zona Mediterana, in Italia.

Dan Raul Pintea va participa cu instalaţia “Mindstream”. A avut până acum mai multe participări la bienale şi festivaluri internaţionale precum Festivalul Internaţional de Artă Grafică din Cluj sau Bienala Internaţională de Gravură din Cinquieme, (BEL), “Zacusca Urban Arts”. A expus la Galeria Ivan instalaţia “Habitat/reconstrucţia unei camere de lucru”, curator Ștefan Tiron, la Galeria 26 , curator Adrian Bojenoiu.
O altă contribuţie importantă a avut-o în proiectul “The Book of George, Compendium of Romanian Comic Art”, 2011.
                                                

Un roman da peste cap teoria glaciatiunii

Bogdan Onac (48 de ani), profesor universitar la Cluj-Napoca, a publicat un articol într-una dintre cele mai prestigioase reviste de profil din lume, „Science“. Descoperirea făcută de geologul român aduce primele dovezi că erele glaciare nu se repetă la 100.000 de ani, aşa cum a arătat în 1941 sârbul Milutin Milankovitch.
Bogdan Onac, profesor universitar doctor al Facultăţii de Biologie şi Geologie din cadrul Universităţii „Babeş-Bolyai" (UBB) din Cluj, dar şi profesor asistent la „University of South Florida" este, conform propriei declaraţii, primul geolog din România care a reuşit performanţa publicării unui articol într-una din cele mai bine cotate reviste de ştiinţă din lume, săptămânalul „Science".

El a demarat o cercetare în 2005, cooptând alţi şase cercetători, trei spanioli, doi americani şi o italiancă, în cinci peşteri din Mallorca. Locul ales nu a fost, însă, deloc întâmplător, având în vedere că peşterile litorale de pe ţărmul insulei spaniole Mallorca, păstrează repere exacte referitoare la nivelul Mării Mediterane în diferite perioade.

Onac a luat, împreună cu echipa din care a făcut parte, şase stalagmite bulboase pentru a le stabili vârsta. Aceasta a fost determinată ca fiind cuprinsă în intervalul acum 80.000 - 81.000 de ani. Astfel, a ajuns la concluzia că nivelul mării în vestul bazinului Mediteranean a fost cu circa un metru deasupra celui actual.
Dezastru pentru locuitorii de pe coastă

Rezultatele au fost neaşteptate, întrucât emisfera nordică tocmai intrase în ultima perioadă glaciară, ceea ce ar fi insemnat, în mod normal, coborârea nivelului mărilor şi al oceanelor. El a adus astfel primele dovezi palpabile prin care ridică un mare semn de întrebare cu privire la teoria care susţine că perioadele glaciare se repetă odată la 100.000 de ani.

„Rezultatele noastre au arătat ca nivelul mării a crescut brusc, aproximativ 22 metri în intervalul cuprins între 86.000 şi 83.000 de ani, a stagnat la un metru deasupra actualului nivel pentru 2.000-3.000 de ani, pentru ca apoi sa coboare dramatic 15 metri în mai puţin de 1.000 de ani", a explicat Onac.

Potrivit cercetătorului, în contextul încălzirii globale aceste fluctuaţii rapide ale nivelului mării pot avea un impact social enorm, deoarece peste o treime din populatia globului locuieşte la mai puţin de 100 de kilometri de ţărm. „Chiar şi o creştere de un metru ar crea un dezastru socio-economic pentru comunităţile situate de-a lungul coastelor multor ţări", a mai spus Onac.

„Teorie-zid"
Stalactite bulboase la nivelul actual al mării

Articolul al cărui autor principal este clujeanul Bogdan Onac, alături de americanul Jeff Dorale, a fost trimis la revista „Science" în luna septembrie, însă a văzut lumina tiparului abia şase luni mai târziu. Concluziile cercetătorilor nu au fost lipsite de controverse, stârnind păreri contradictorii în lumea geologilor. În toată această perioadă, grupul de cercetători a fost bombardat cu întrebări venite din partea celor trei referenţi de specialitate ai revistei, solicitându-le informaţii până când teoria lor a devenit 100% credibilă.

După ce au primit undă verde pentru articol, cercetorii au fost nevoiţi să semneze un contract de exclusivitate. „Am semnat o sumedenie de formulare cum că nu vom divulga cu niciun preţ conţinutul informaţiilor. Cu o zi înainte de publicarea articolului, când aveam deja voie să vorbim, a fost o adevărată nebunie. Au început să sune telefoanele. Noi practic am pus un semn mare de întrebare asupra unei teorii-zid până atunci", a conchis clujeanul. Bogdan Onac a acordat interviuri pe baza informaţiilor apărute pentru publicaţii precum „Times", „American Scientist" sau „Daily Telegraph".

„Nu suntem priviţi ca cercetători"

Onac nu se află la prima cercetare valoroasă, care ar fi putut fi remarcată printr-un articol în „Science", însă, potrivit acestuia, cercetătorii români nu sunt bine priviţi la acest nivel. El este de părere că faptul că şi-a asociat numele cu o universitate din SUA, acolo unde predă anual din septembrie, până în luna februarie, a fost un aspect decisiv în determinarea editorilor de la „Science", în vederea publicării articolului.

„Nu suntem priviţi ca şi cercetători care pot produce ştiinţă adevărată. Dacă ai vrea să faci în România o asemenea cercetare, nu ai avea cum, pentru că noi nu dispunem de laboratoare bine dotate, astfel încât să putem obţine rezultate de vârf", a declarat Bogdan Onac.

Cauze şi efecte ale glaciaţiunilor
Onac (foto stânga sus), alături de echipa de cercetători în Peştera Vallgorena Foto: Toni Merina

Ultima glaciaţiune prin care a trecut Pământul a fost acum aproximativ 10.000 de ani. Printre cauzele globale, despre care oamenii de ştiinţă au emis ipoteze se află curenţii maritimi reci şi erupţiile vulcanice. „Una dintre cele mai plauzibile cauze ale glaciaţiunilor este înclinarea axei Pământului. Mai sunt şi cauze locale, cum ar fi închiderea unei strâmtori", spune Dan Dumitriu, specialist în greografie-geomorfologie de la Universitatea „Alexandru Ioan Cuza" din Iaşi.

Printre efectele glaciaţiunilor se numără scăderea nivelului mării. De exemplu, la ultima glaciaţiune a dus la o scădere a nivelului Mării Negre cu 100 de metri. Un alt efect este creşterea eroziunii râurilor. În plus, gheţarii au adus cu ei depozite de materiale aluvionare, numite morene. Cât despre impactul pe care l-ar avea creşterea bruscă a nivelului mării, Dan Dumitriu admite că ar afecta la scară largă populaţia care locuieşte pe malurile mărilor şi oceanelor globale. Bianca Pădurean

Profesor la Universitatea din Florida
Clujeanul Bogdan Onac şi revista care i-a publicat descoperirea

Bogdan Onac are 48 de ani, a absolvit Facultatea de Biologie - Geologie a Universităţii Babeş-Bolyay în 1987, iar în 1996 a obţinut titlul de doctor.

În prezent lucrează la departamentul de Geologie al UBB şi la Institutul de Speologie „Emil Racoviţă", unde ocupă funcţia de cercetător ştiinţific. Din 2006, anual predă în perioada septembrie - februarie la University of South Florida, SUA, unde ocupă funcţia de „assistant professor".

Instituţia de învăţământ americană se află în topul Shanghai al universităţilor în intervalul 201 - 302. Bogdan Onac predă în Florida la toate nivelurile de studiu atât licenţă, cât şi master sau doctorat. Geologul român este căsătorit şi are doi copii.

Revista „Science", fondată de Thomas Edison

Revista săptămânală „Science" a fost înfiinţată în anul 1880 cu o investiţie de 10.000 de dolari a inventatorului american Thomas Edison. La scurt timp a devenit una dintre cele mai răspândite şi prestigioase reviste de ştiinţă din lume.

Publicaţia are peste 130.000 de abonaţi, doar în 2008 fiind citată de peste 28.103 de ori, în publicaţiile de ştiinţă din întreagă lume. Interesul oamenilor de ştiinţă pentru publicarea cercetărilor acestora este unul ridicat.

Anual, peste 11.000 de articole ajung la Science, din care doar 800 văd lumina tiparului.

Cele 40 de invenţii pe care ROMÂNIA le-a dus la salonul de la Geneva.

Un dispozitiv de reducere a consumului de combustibil la autovehicule cu 15%, un procedeu inovativ pentru tratarea acneei, un pat rabatabil prevăzut cu un sistem ce permite o utilizare îndelungată, un echipament pentru drenaj în cazul hemoragiilor ventriculelor, un dispozitiv de telefonie securizată biometrică sau o metodă de conservare a grefelor osoase utilizate în transplant.
Sunt doar câteva dintre cele 40 de invenţii cu care România a participat în acest an la cea de-a 39-a ediţie a Salonului International de Invenţii de la Geneva, cea mai mare manifestare de acest gen din lume.
România ocupă locul patru între cele 45 de ţări ce participă la salon din punct de vedere al gradului de reprezentativitate, după cum au precizat organizatorii expoziţiei.
Invenţiile aparţin unor echipe din cadrul unor universităţi - între care Universitatea "Politehnica" Bucureşti, Universitatea din Piteşti -, Hidroelectrica, institute de cercetare, dar şi ale unor persoane fizice.
Cum poţi reduce consumul de benzină
Corneliu Birtok-Băneasă are 33 de ani şi este masterand la Autovehicule Rutiere în cadrul Universităţii Politehnica Timişoara. El participă la Geneva cu un « deflector integrat », un dispozitiv care contribuie la reducerea temperaturii motoarelor cu ardere internă, pe timp de vară, cu până la 40 de grade Celsius. Dispozitivul contribuie la creşterea puterii motorului. « Deflectorul are rol de a direcţiona curentul de aer ce vine prin radiator, căruia îi imprimă o direcţie descendentă. Astfel, aerul cald nu mai încălzeşte motorul. Performanţa acestuia depinde de motorizare, dar şi de consumul de carburant. Una este o maşină care are consum de 15 litri, una este dacă consumă 6 litri, iar modul de condus trebuie să fie normal, nu sport. În plus, motorizarea trebuie să fie în stare tehnică bună, indiferent de câţi kilometri are la bord automobilul », a explicat pentru gândul Corneliu Birtok-Băneasă. « Vreau să iau medalia de aur şi acum. Vom vedea », spune el.
A participat la peste 20 de saloane de invenţii şi inovaţii, la multe obţinând medalia de aur. Cel mai mândru este de medalia pe care a obţinut-o la Salonul de Inovaţii de la Moscova, în septembrie anul trecut. « La Moscova am participat cu un dispozitiv dinamic de transfer al aerului. Este o medalie pe care un inventator o obţine odată în viaţă », se mândreşte el.

O altă invenţie a sa este un filtru de aer supra-aspirant care reduce cu 20% consumul de carburant. "Filtrele au ajuns să fie testate în prezent pe mai mult de 300 de automobile, de la Tico până la Nisan 350z, Corvette, Audi sau BMW. Filtrul nu e disponibil pe piaţă, sper ca acest lucru că fie posibil în şapte luni, dacă lucrurile merg bine", spune tânărul. În anul 2000 a montat primul filtrul pe propria Dacie. Cu timpul le-a testat şi pe maşinile prietenilor.
Un filtru universal în magazin ar putea avea un preţ de 250 lei, în funcţie de material, linia de producţie. Kit-ul complet, format din trei componente - filtru, deflector şi dispozitivul de transfer al aerului - ar putea avea un preţ de 450-500 de lei şi ar putea ajunge să scadă consumul de combustibil cu până la 25%. "Ideea este ca preţul să fie cât mai mic, astfel încât să fie cât mai accesibil, să se vândă bine. Vreau să mă aplec mai mult către piaţa privată, pentru că acest segment este interesat de scăderea consumului de carburanţi. Ne doare pe fiecare când trebuie să băgăm mâna în buzunar pentru a cumpăra benzină", spune Birtok-Băneasă.
Filtrul de aer a fost medaliat la diverse saloane internaţionale de inventică din Europa, printre care se numără cele de Bruxelles, Zagreb, Geneva.
Marii producători de automobile, mai puţin interesaţi
Şi-a prezentat ideea filtrului şi celor de la Dacia, dar şi la BMW sau Ferrari. "Acum câţiva ani am vorbit cu domnul Constantin Stroe (vicepreşedinte Dacia - n.red.). S-a arătat interesat, dar totul a rămas la stadiu de discuţie. Oricum, deocamdată nu am posibilitatea producerii unui volum mare de filtre. Cei de la BMW, pe care i-am contactat înainte să obţin brevetul de invenţie, cu renumita corectitudine nemţească m-au sfătuit că dacă nu am şi un număr de brevet să nu le trimit nimic, pentru că există riscul să mi se fure ideile", a mai povestit tânărul inventator.

 Pantelie Raicu şi echipa sa, medaliaţi cu aur la Salonul de Invenţii

Cum îţi poţi reduce factura la întreţinere

O altă invenţie prezentă la Geneva poartă denumirea de "cameră de ardere pulsatorie capabilă să funcţioneze cu combustibil lichid, în special benzina auto şi combustibili gazoşi, respectiv GPL, butan, propan, separat sau simultan". Unul dintre cei care au lucrat la proiect este Doru Pavel Vasiliu, 55 ani, care este cercetător ştiinţific principal III la Institutul Naţional de Cercetare-Dezvoltare Turbomotoare - COMOTI Bucureşti, Filiala Iaşi.
"Camera de ardere pulsatorie poate avea mai multe utilităţi. De exemplu, în prezent încercăm să realizăm un cazan pentru încălzirea locuinţelor. Consumul de combustibil la cazanul pentru încălzire va fi mai mic cu 10% prin folosirea camerei de ardere pulsatorie. Anul trecut am avut contracte pentru pulverizarea de DDT în agricultură, folosind o astfel de cameră. În industria farmaceutică ar mai putea fi utilizată o astfel de cameră de ardere", a declarat pentru gândul Doru Pavel Vasiliu.

Lista celor 40 de invenţii cu care România participă la cea de-a 39-a editie a Salonului Internaţional de Invenţii de la Geneva mai cuprinde, printre altele,
• procedură şi instalaţie pentru cultivarea ciupercilor comestibile şi medicinale
• Un procedeu de obţinere a unei noi clase de senzori-DOT, care sunt utilizaţi în analiza farmaceutică şi clinică.
• O metodă de conservare pentru grefele osoase utilizate în scopuri de transplant, sterilizat prin expunerea la radiaţii ionizante.
• Instalaţie de biogaz pentru gospodării individuale din mediul rural
• Compoziţie şi procedeu de tratare, restaurare chimică şi dezinfecţie biologică a suprafeţei hârtiei istorice cu nanoparticule de hidroxiapatită

Aproximativ 1.000 de noi invenţii sunt prezentate la Salonul de la Geneva, în perioada 6-10 aprilie, suprafaţa expoziţională fiind de 8.500 mp.

Doi români au câştigat o medalie de aur la Campionatele Mondiale de Canotaj

  Victor Mihalachi şi Alexandru      Dumitrescu au câştigat medalia de aur la proba de canoe dublu pe distanţa de 500 de metri, din cadrul Campionatului Mondial de Canotaj de la Szeged.
Cei doi, Victor Mihalachi şi Alexandru Dumitrescu, au un palmares bogat în medalii.
CE 2010 aur la 500 m, bronz la 1000 m
CE 2011 aur la 500 m, bronz la 1000 m
CM 2010 aur la 500 m, aur la 1000 m
CM 2011 aur la 500 m

Sportivii Victor Mihalachi si Alexandru Dumitrescu a castigat, sambata 20 august 2011, medalia de bronz in proba de canoe dublu 1000 de metri, la Campionatele Mondiale de la Szeged.
Proba olimpica de canoe dublu 1000 de metri a fost cea mai importanta pentru cei doi sportivi tricolori, care au castigat titlul mondial la editia trecuta, dar ofera si perspective pentru competitia de la JO de anul viitor. Mihalachi si Dumitrescu au obtinut medalia de bronz, cu timpul de doua minute 48 secunde si 837 miimi. Proba a fost castigata de germanii Holtz-Wylenzek (2:42.643), medalia de argint revenind echipajului azer Bezugliy-Prokopenko (2:43.535).

Tot sambata, echipajul feminin de canoe dublu 500 metri s-a clasat pe locul cinci in finala, iar la canoe simplu 500 de metri, Catalin Costache a ocupat locul 7. De asemenea, echipajul masculin de kaiac dublu 500 metri a ocupat locul 4, iar cel feminin de kaiac dublu 500 de metri, locul 6.

Delegatia Romaniei a cucerit deja trei medalii, aur prin echipajul Dumitrescu-Mihalachi (canoe 500 metri), argint prin echipajul Gabriel Gheoca, Catalin Costache, Mihail Simion si Florin Comanici (canoe patru 1000 metri) si din nou aur, prin Iulian serban (kaiac 200 metri, din cadrul competitiei de paracanoe, rezervata persoanelor cu dizabilitati).

Băile Bucureştilor

O realitate pierdută a Bucureştiului a fost aceea a băilor publice. Erau de mare folos celor care se aflau în tranzit, sosiţi după drumuri obositoare şi aveau nevoie de o întremare pentru o întâlnire programată. Sau pentru bucuria unui răgaz între alte drumuri. Apoi, apa caldă nu era la îndemâna oricui, la orice oră, în afară de hoteluri, blocurile noi ridicate după 1918 şi reşedinţele celor cu posibilităţi materiale. Băile publice au avut nu numai un rol de igienizare şi plăcere cotidiană cât şi unul de socializare. Mulţi dintre muncitorii capitalei le foloseau cel puţin săptămânal iar mahalagii făcuseră chiar un cult pentru igiena corporală de sâmbătă, la baia publică.

Pentru bucureşteni baia publică a devenit mai accesibilă cu precădere după primul război mondial, când şi numărul lor a crescut considerabil. Printre cele mai vechi sunt băile Griviţa (existentă şi azi) şi Eforiei (din Palatul Eforiei, astăzi primăria sectorului V). O altă baie publică cu o vechime onorabilă a fost aceea a doctorului Erdreich, situată pe bulevardul Carol, colţ cu strada Italiană. A fost fondată în 1880 de o asociaţie de medici, printre care: doctorii Marcovici, Severeanu, Stoicescu, Leonte, Istrati, Clement şi alţii, într-un local închiriat în strada Vestei nr.6. Abia în 1888 a devenit a doctorului Erdreich, care, în 1904, a construit un institut special în strada Italiană, dotat cu tot confortul cerut şi cuprinzând în afară de băi sistematizate, o secţie de hidroterapie, masaj şi electricitate. La 1934 era în proprietatea dr.Alexandru Mirea.

Între alte băi care au existat în Bucureşti mai amintim: Baia Centrală, de pe strada Enei nr.11; Baia Comunală de pe Calea Plevnei 44; Baia Primăriei Municipiului Bucureşti (Splaiul Unirii 14); Bazinele Cmunale ale Primăriei (bdul Maria 110); Baia Comunală Populară (strada Maşina de pâine); Baia comunală Zerlendi (Şerban Vodă 185); Baia Melzer (str.Căuzaşi, astăzi dispărută); Baia Obor din câmpul Moşilor; Baia Marenco din strada Oiţelor. La 1935 existau şi două foarte moderne complexe de recreere cu băi: strandul Kisseleff (astăzi Tineretului) care era dotat cu duşuri, cabine, plaje, bazin cu apă mare, mică, bazine pentru copii mici, trambuline, tenis, bufet, muzică. Apoi strandul Lido care avea baie de apă rece, băi de soare, aparate de gimnastică, profesor de înnot, restaurant şi telefon către orice destinaţie.

Manager roman la Western Union, promovat la nivel regional

Alexandru Badulescu, seful Western Union in Romania si Bulgaria, a fost promovat in functia de vicepresedinte al companiei pentru regiunea Europei de Est si Comunitatea Statelor Independente. El va prelua functia de la Jonathan Knaus, care devine vicepresedinte al Western Union Business Solutions.

Din noua pozitie, Alexandru Badulescu va coordona operatiunile Western Union din 22 de tari din zona si va avea responsabilitatea continuarii extinderii retelei companiei. In regiune, Western Union opereaza cinci birouri - Istanbul, Kiev, Moscova, Tashkent si Zagreb.

Badulescu s-a alaturat echipei Western Union in anul 2000, lucand inainte in industria bancara din Romania. El a condus birourile companiei din Romania, Moldova si Bulgaria.
Oficialul Western Union a absolvit Academia de Studii Economice din Bucuresti si are un Executive MBA la London Business School. Western Union este compania lider pe piata globala a transferurilor de bani.

In Romania, serviciul de transfer de bani Western Union este disponibil in peste 5.000 de locatii ale agentilor, prin: Angelo Costa Romania Group SRL, Banca Romaneasca Membra a Grupului National Bank of Greece, Banca Transilvania, Bancpost, BRD – Groupe Société Générale, Credit Europe Bank, Posta Romana si Raiffeisen Bank.

The Western Union Company (NYSE: WU) este liderul global in domeniul transferurilor de bani. Impreuna cu organizatiile sale afiliate, Orlandi Valuta, Vigo si Pago Facil, Western Union ofera modalitati rapide, fiabile si usoare de a trimite sau primi bani in destinatii din intreaga lume, de a realiza plati si de a achizitiona ordine de plata. Western Union are peste 385.000 de locatii ale agentilor, care acopera peste 200 de tari si teritorii. Renumita pentru activitatea sa de pionierat in domeniul serviciilor de comunicatii prin telegraf, compania Western Union exista inca din anul 1851.

Cine e romanca din conducerea multinationalei de bere StarBev

Marilen Kenington, 42 de ani, a ajuns intr-un deceniu de la director al departamentului juridic si corporate affairs al InBev Romania in prima linie de management a unui gigant din industria bunurilor de larg consum cu sediul central in Praga: StarBev.

 Marilen Kenington (fosta Popa) a fost vreme de sapte ani legal&corporate affairs director al InBev Romania, producatorul Bergenbier, dupa care in martie 2008 a plecat in Rusia, fiind promovata pe pozitia de vicepresedinte juridic pe zona Europei Centrale si de Est. “La Moscova muncesti si apoi stai in trafic. In Praga am mai mult timp liber, mai ales pentru a descoperi acest oras care are multe de oferit”, spune Kenington.
Ascensiunea romancei nascuta in orasul Bacau nu s-a oprit in Rusia, iar in luna ianuarie a anului 2010 a mai urcat o treapta in ierarhia InBev. Ea a fost avansata intr-o functie-cheie la nivelul grupului, preluand conducerea a trei departamente: legal, HR si corporate affairs.

Promovarea managerului roman avea loc la trei luni luni dupa ce Anheuser-Busch InBev vindea pentru 1,5 miliarde de euro operatiunile din Europa Centrala si de Est, inclusiv pe cele din Romania, catre fondul de private equity CVC Capital Partners. Dupa tranzactie, compania preluata trece printr un proces de rebranding, astfel incat pe cartea de vizita a lui Marilen Kenington scrie acum “Chief HR, Legal & Corporate Affairs Officer Starbev”. Ea are in subordine opt manageri din fiecare filiala a grupului StarBev. “Echipa mea este prezenta in toate tarile noastre. Directorii juridici si de HR imi raporteaza direct. In orice tara in care ma duc, am propria echipa”.
 Mai mult, Marilen Kenington este singura femeie din echipa de management a multinationalei de bere, alaturi de sefii departamentelor financiar, marketing si vanzari si de directorii generali din fiecare tara in care StarBev are operatiuni. Toti ii raporteaza lui Alain Beyens, CEO-ul grupului.
Una din cele mai importante si recente realizari ale echipei sale este extinderea brandului de bere Staropramen la nivel international. Astfel, doar anul acesta brandul praghez de bere a ajuns pe 16 piete noi, printre care Statele Unite ale Americii, Franta, Serbia, Croatia, Muntenegru si Romania.

Marilen Kenington, care a absolvit in 1995 Institutul de Drept si Relatii Internationale “Nicolae Titulescu”, iar apoi si-a completat studiile la Universitatea din Bucuresti cu o specializare in relatii publice si in Statele Unite, la Wharton, Pennsylvania, considera ca experienta profesionala este mai importanta decat un MBA pentru ca un manager sa isi dezvolte cariera pe plan international. “MBA-ul te poate ajuta, dar nu este esential intr-o cariera. Eu, de pilda, nu am un MBA. Am colegi care l-au facut, altii care s-au concentrat doar pe job”.
Kenington a mai lucrat la inceputul carierei sale in cadrul caselor de avocatura Taylor Joynson Garrett si Hall Dickler, si in birourile locale ale companiilor Philip Morris si Brewery Holdings.
Pe Marilen Kenington am intalnit-o la Praga, unde StarBev a deschis Staropramen Visitors Centre, o berarie-muzeu care celebreaza brandul praghez de bere Staropramen. O investitie de aproximativ 1,2 milioane de euro, muzeul este situat langa fabrica Staropramen din Cehia.
Productia Staropramen a inceput in urma cu o luna si in Romania, fiind produsa sub licenta Pivovary Staropramen la fabrica Bergenbier de la Ploiesti.
Wall-Street.ro: Care a fost prima experienta profesionala pe plan international?
Marilen Kenington: Am avut prima experienta internationala la varsta de 22 ani (n.red.: in 1991), cand lucram la biroul local al firmei britanice de avocatura Taylor Joynson Garrett. Am fost trimisa la birourile din Londra pentru un training.
Wall-Street.ro: Cat de importante sunt studiile pentru ca un manager din Romania sa prinda un job cel putin la fel de bun in strainatate?
Marilen Kenington: MBA-ul te poate ajuta, dar nu este esential intr-o cariera. Eu, de pilda, nu am un MBA. Am colegi care au, altii care nu. Cred ca succesul intr-o cariera nu provine neaparat din studii, ci din ceea faci la locul de munca.
Wall-Street.ro: La inceputul anilor ’90 ati ales sa ramaneti in Romania.
Marilen Kenington: Asa e. Eu am stat acasa in anii ’90, cand multa lume pleca din tara la studii sau sa munceasca in afara tarii. Am crezut ca pot sa schimb ceva in tara mea. Eu ii incurajez pe tineri sa munceasca acasa, dar sa nu refuze o oportunitate profesionala in strainatate.

Povestea primului roman ales in Parlamentul Canadian

Corneliu Chisu este un om obisnuit, cum insusi se caracterizeaza. Iar la varsta de 62 de ani a ajuns sa fie primul roman ales in Parlamentul Canadian - iata povestea lui.

"In 32 de ani am reusit sa ajung in Parlamentul canadian"

Punctual, fara pretentii, jovial, Chisu pare mai degraba un om al momentului, decis sa rezolve situatii. Nu are nostalgii legate de Romania sau cel putin nu pare. Ne spune din capul locului ca e o onoare sa fie primul roman ales parlamentar in Canada si ca nu a visat niciodata sa ajunga in aceasta ipostaza.

"Sunt un om obisnuit, soarta m-a dus pe diverse meleaguri. Sunt nascut in Satu Mare, in punctul cel mai nord-vestic al Romaniei, acum 62 de ani, deci in 1949, nu-mi ascund varsta, dar pot sa spun ca am varsta de numai 32 de ani in Canada, de atunci am emigrat in Canada. Sa zicem ca in 32 de ani am reusit sa ajung in Parlamentul canadian si sa conving constituentii mei ca sunt capabil sa le reprezint interesele", spune, modest, Chisu, intr-un interviul acordat MEDIAFAX.

“Ca orice ardelean, tata s-a casatorit cu o unguroaica"

Motivele plecarii din Romania sunt "diverse", insa se pierd undeva in memoria ancestrala si devin evazive. Cuvinte precum "morala", "etica", "legislatie", "toleranta", "rezistenta" creioneaza cumva scena parasirii tarii in 1976.

"Tatal meu a fost secretarul general al miscarii de rezistenta din Ardealul de Nord. Ca si orice ardelean, s-a casatorit cu o unguroaica. Deci, romanul cu... o contradictie. Deci, contradictiile sunt la ordinea zilei in Ardeal", a spus Chisu, razand, el evocand astfel franturi de amintiri.

"Intai a fost Italia"

Epopeea plecarii spre Canada a avut o escala: Italia. Chisu marturiseste, frust, ca s-a casatorit cu o italianca, fiica unui general italian, ceea ce a facut ca prezenta sa in Romania sa fie privita cu circumspectie.

"In 1986 am venit in tara pentru cateva ore, la mormantul parintilor"

Chisu spune ca a anticipat Revolutia romana, avand in vedere situatia internationala existenta la acea vreme si situatia din tara, care nu putea sa mai continue pentru multa vreme.

"In 1986 am venit numai pentru cateva ore la Satu Mare, in orasul meu natal, sa vizitez mormantul parintilor. Numai doar cateva ore, dar a fost o situatie de soc pe care am intalnit-o. Am zis ca nu va mai dura prea mult aceasta situatie", spune Chisu.

"Mesajul in campanie trebuie sa fie precis si inteligibil"

El a vorbit detaliat despre cat este de greu sa duci o campanie electorala in Canada. Campania, in afara de lipitul afiselor, care este treaba voluntarilor, consta in a da telefoane alegatorilor si in a merge din usa in usa, cu un mesaj "precis si inteligibil".

"Trebuie sa-ti asiguri voluntarii, care te ajuta sa-si pui afisele. Trebuie sa dai telefoane sa convingi electoratul sa te voteze pe tine si nu pe altul. Bati la usi, te duci din usa in usa si ai cat mai mult contact cu constituentii. A nins in campanie, dar trebuia sa fii cu zambetul pe buze, trebuia sa spui care este politica si platforma partidului si ce poti sa oferi constituentilor. E foarte important, nu poti sa stai la fiecare usa mult timp, trebuie sa ai un mesaj precis si inteligibil", a spus Chisu.

"Nu exista mita electorala"

El a explicat ca, in sistemul electoral canadian, unele persoane doneaza pentru ca ele cred in partidul respectiv, dar nu cer altceva in schimb, ulterior.

"Crezi intr-o anumita doctrina, donezi bani ca partidul sa fie ales. Nu exista mita electorala. Nu cunosc cum e situatia in Romania, dar nu exista mita electorala in Canada, cel putin in alegerile federale", a subliniat Chisu.

"Ca parlamentar, lucrez de la opt dimineata pana la sapte seara"

Chisu a descris si o zi din viata sa de parlamentar: dezbateri, cuvantari, elaborarea de legi, comisii, circumscriptia electorala, toate acestea culminand cu o viata personala deschisa precum o carte.

"In fiecare zi am activitate de la opt dimineata pana la ora sapte seara. Trebuie sa participi la dezbateri, la cuvantari, in elaboarea de legi, motiuni. Este foarte stresant si pentru ca trebuie sa participi la comisii, care se intersecteaza cu sesiunea. In fiecare luna ai o saptamana in care poti sa te duci sa lucrezi in circumscriptia electorala, dar sambata si duminica trebuie sa participi la evenimente din comunitate. Viata personala este deschisa: afacerile tale personale, finantare, salariu, absolut tot se cunoaste", a spus Chisu.